Keratoza pilară, cunoscută și sub numele de „piele de găină”, este o problemă comună a pielii, care se manifestă prin apariția de mici umflături asemănătoare pielii uscate sau acneice. Este importantă o identificare corectă, pentru a o putea deosebi de alte afecțiuni și a o putea gestiona eficient. Din acest articol vei înțelege mai bine ce este keratoza pilară, care sunt cauzele și factorii de risc, precum și o serie de recomandări pentru îngrijirea pielii.
Ce este keratoza pilară?
Keratoza pilară este o afecțiune cutanată comună, benignă, care se caracterizează prin apariția unor mici excrescențe aspre pe piele. O vei recunoaște cu ușurință datorită unor mici umflături, asemănătoare cu pielea de găină sau cu boabele de caviar – ea fiind denumită, de altfel, „piele de găină”, în termeni populari.
Această anomalie se formează atunci când keratina, o proteină protectoare a pielii, se acumulează și astupă foliculii de păr, formând mici bulgărași sau umflături cu aspect roșiatic, maroniu ori de culoarea pielii pe suprafața acesteia.
Cum se manifestă keratoza pilară?
Simptomele keratozei pilare pot varia în funcție de severitatea afecțiunii. În majoritatea cazurilor, pielea devine aspră și uscată și pot apărea umflături de dimensiuni mici, care pot fi confundate cu acneea sau eczema. În unele cazuri, umflăturile pot deveni roșii și inflamate, iar pielea poate fi sensibilă la atingere.
Afecțiunea cutanată se manifestă de obicei pe brațe, coapse, fese și, în cazuri rare, pe față. Apare de regulă acolo unde există foliculi de păr care se pot inflama – de aceea nu o vei observa pe tălpi sau în palme. Bulgărașii care se formează pot fi de culoare albă, roșie sau maro, fiind adesea însoțiți de o piele uscată și aspră, cu tendința de a se descuama.
Cât timp persistă keratoza pilară?
Keratoza pilară este o afecțiune cronică, ceea ce înseamnă că poate persista o perioadă îndelungată. În unele cazuri, poate dispărea spontan sau odată cu înaintarea în vârstă, în timp ce în alte cazuri se poate menține pe tot parcursul vieții. Simptomele pot fi mai severe în timpul iernii sau în perioade de umiditate scăzută, când pielea tinde să se usuce mai mult.
Conform statisticilor, keratoza pilară afectează în jur de 10-40% din populația adultă, fiind mai frecventă la copii și adolescenți (50-80%) [1]. De asemenea, apare mai des la persoanele cu piele uscată sau cu afecțiuni precum eczeme sau dermatita atopică. Deși aspectul ei poate fi inestetic, nu este o afecțiune gravă și nu reprezintă un risc pentru sănătate. Totuși, dacă simptomele devin deranjante sau dacă te simți inconfortabil cu aspectul pielii tale, este recomandat să consulți un dermatolog pentru a discuta despre opțiunile de tratament disponibile.
Cauzele și factorii de risc pentru keratoza pilară
Keratoza pilară este o afecțiune cutanată comună, de obicei moștenită genetic, de aceea este esențial să se țină cont de istoricul familial în diagnosticare. Un factor care poate agrava keratoza este însă tipul de piele. Persoanele cu piele uscată au tendința de a dezvolta această afecțiune mai des decât cele cu piele normală sau grasă. Acest lucru se datorează faptului că pielea uscată nu se exfoliază la fel de eficient, ceea ce poate duce la blocarea foliculilor de păr și la apariția keratozei pilare.
Vremea rece poate fi un factor de risc pentru keratoză. În timpul iernii, umiditatea din aer scade, iar acest lucru poate provoca uscăciune pielii. Acest lucru poate agrava simptomele deoarece celulele moarte de la suprafața pielii pot bloca foliculii de păr, provocând apariția de scuame sau mici proeminențe.
Există și unele afecțiuni care pot crește riscul de keratoză pilară. De exemplu, persoanele cu dermatită atopică au pielea uscată și sensibilă, ceea ce poate contribui la blocarea foliculilor de păr și la formarea de umflături pe piele.
Cum să diagnostichezi keratoza pilară?
Atunci când observi apariția unor umflături mici, aspre, de culoare roșie sau albă, localizate pe brațe, coapse, fese sau obraji, însoțite de uscăciune sau mâncărimi, acesta poate fi un prim pas în diagnosticul keratozei pilare. Cel mai indicat este să consulți însă un dermatolog. Acesta poate confirma sau infirma prezența afecțiunii printr-o examinare vizuală a pielii.
Un medic specialist are capacitatea de a diferenția keratoza pilară de alte afecțiuni cutanate, cu simptome similare. În plus, există situații în care poate recomanda efectuarea unor teste suplimentare. De exemplu, biopsia cutanată este o procedură în care un mic eșantion de piele este recoltat si examinat sub microscop pentru a exclude alte boli de piele. Odată diagnosticată keratoza, este important să monitorizezi evoluția simptomelor și să comunici medicului orice schimbări, pentru ca acesta să poată face ajustări ale tratamentului.
3 recomandări pentru îngrijirea pielii în caz de keratoză pilară
Hidratarea corpului
Hidratarea pielii este esențială pentru a-i menține sănătatea, având un rol vital în prevenirea afecțiunilor cutanate. Pielea hidratată este mai elastică, mai strălucitoare și mai rezistentă la factorii de stres externi. Există mai multe metode prin care poți hidrata pielea, de la utilizarea produselor topice, cum ar fi cremele și loțiunile hidratante, până la consumul unei cantități suficiente de apă și menținerea unui regim alimentar sănătos.
Produsele cosmetice care conțin ingrediente hidratante, cum ar fi acidul hialuronic sau glicerina, pot ajuta la menținerea hidratării pielii. Din portofoliul Farmec.ro poți alege dintr-o gamă variată de produse hidratante eficiente pentru piele, care pot ajuta la tratarea și prevenirea keratozei pilare. Dermatocosmeticele pentru piele uscată sau atopică sunt îmbogățite cu ingrediente precum uree, ce absoarbe și reține apa în țesuturi pentru a compensa deficitul de hidratare și oferă o hidratare imediată și de lungă durată, dar și Neutrazen cu rol calmant și protector, ce ajută la ameliorarea simptomelor de mâncărime, înroșire sau scuame.
Exfolierea delicată a pielii
Exfolierea reprezintă un pas esențial în tratamentul keratozei, având în vedere că această afecțiune se caracterizează prin acumularea de celule moarte la nivelul foliculilor de păr, ce formează în final umflături cu aspect aspru sau solzos. Exfolierea ajută la îndepărtarea acestor celule, deblocând foliculii și îmbunătățind textura pielii.
Cu toate acestea, metoda corectă necesită o abordare delicată. Se recomandă să exfoliezi pielea o dată sau de două ori pe săptămână, evitând orice produs sau metodă care cauzează roșeață sau iritații. Aplică doar o presiune ușoară atunci când folosești un scrub sau o perie, pentru a nu răni pielea! După exfoliere, aplică un produs hidratant intensiv, deoarece pielea poate fi sensibilă și uscată. De asemenea, evită ulterior expunerea la soare, deoarece pielea poate fi mai susceptibilă la arsuri solare.
Alimentația corectă
Alimentația joacă un rol esențial în menținerea sănătății pielii, iar în contextul keratozei pilare, o dietă echilibrată poate contribui la ameliorarea simptomelor. Consumul de alimente bogate în vitamine precum A, C, E, minerale esențiale pentru piele (zinc, seleniu), acizi grași Omega-3 și antioxidanți poate ajuta la îmbunătățirea texturii pielii și la reducerea inflamației. Vitamina A este esențială pentru regenerarea celulară, în timp ce vitamina C ajută la producerea de colagen, o proteină care menține pielea elastică și suplă.
Evită alimentele procesate, cele cu un conținut ridicat de zaharuri sau grăsimi trans, care pot contribui la inflamări și pot agrava starea pielii. În plus, intoleranța la gluten sau lactoză poate fi un factor care agravează această afecțiune, așa că este indicat să discuți cu un medic nutriționist despre posibilitatea de a exclude aceste alimente din dietă.
Resurse:
[1]. Keratosis Pilaris, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17758-keratosis-pilaris, accesat 16.10.2024.
Inapoi la lista de articole